prostia (r)omeneasca

Despre romani se pot spune multe minciuni – sunt ospitalieri, sunt de treaba, sunt pasnici, sunt calmi, sunt calculati, sunt muncitori, etc. Din pacate, unul dintre cele mai mari adevaruri legate de a noastra natie este acela ca romanii sunt mandri. Am spus „din pacate” pentru ca, din punctul meu de vedere, aceasta mandrie este radacina tuturor defectelor populatiei ce-si duce traiul pe aceste minunate meleaguri. Mandria asta nenorocita nu ne lasa sa ne recunoastem greselile, sa admitem ca nu stim totul, sa-i ascultam pe altii cand ne vorbesc, sa acceptam sfaturi, sa schimbam ce nu e bine in comportamentul nostru si asa mai departe. Am vazut tot felul de emisiuni „de-afara” in care reporterul X intreaba trecatorii despre cine stie ce banalitate iar asta dau raspunsuri care de care mai idioate. Pe bune daca imi dau seama ce s-a intamplat cu „nu stiu”. Daca stau sa ma gandesc bine, cred ca originea acestui defect rezida in scoala generala. Atunci, profesorii, parintii, toata lumea iti spunea ca nu e bine sa spui „Nu stiu”. „Cum adica nu stii?!?!?!? N-ai invatat”? Si uite-asa a invatat romanu` ca a incepe o propozitie cu  „nu stiu” e rusine. Din pacate, din nou, aici se vede, inca o data, calitatea precara a profesorilor. Am fost pregatiti intelectual de mentalitati invechite si, probabil, inca o generatie va pati la fel. Am spus „o generatie” pentru ca sunt intr-o faza optimista :). Care e leacul pentru asa ceva?… nu stiu! :).

Reporter: ” Dumneavoastra sunteti dispus sa va faceti harakiri”?

Roman prost: „Nu”!

Reporter: „De ce”?

Roman prost: „Pentru ca noi suntem obisnuiti cu felul nostru de mancare… carnea noastra de porc sau carnea noastra romaneasca si… nu se poate stie ce poate sa ne-aduca noua din strainatate de acolo”.

….

Reporter: „De ce anume aveti nevoie pentru a va face un harakiri bun”?

Romanca proasta: „Cred ca … condimente, ceapa, bulion… „.

Precizarea mea: poate, o parte dintre voi ganditi ca nu e corect din partea mea sa-i cataloghez pe oamenii astia ca fiind PROSTI. Ei bine, e foarte corect. II JUDEC SI LE-AS SPUNE SI IN FATA CA SUNT NISTE PROSTI!!! Cum e posibil sa auzi pentru prima data in viata ta acest cuvant si sa „stii” ca e vorba de un fel de mancare si, mai mult, pentru a-l prepara ai nevoie de condimente, ceapa si bulion”????????????

PS: fragmente extrase din emisiunea „Mitica”.

Generalizarea, cel dintai pacat modern

De la bun inceput stim ca orice roman plecat peste hotare ne reprezinta intr-o mica sau mai mare masura. Astazi va voi prezenta doua cazuri. Primul dintre ele este Indigo. Majoritatea dintre voi deja stiti ca au fost la Amerca`s Got Talent sa cante… spun ele. Ei bine, romancele noastre s-au facut de prajitura intr-un mare fel. Cantatand deplorabil si facand ca toate orataniile pentru a castiga acest concurs au pierdut din vedere un anume aspect – pentru a castiga ai nevoie de TALENT, dupa cum o spune si titlul concursului. Putem spune ca au stricat imaginea Romaniei? O parte dintre voi ar putea raspunde afirmativ, o alta parte, negativ. E corect sa spunem, generalizand, ca romanii sunt vai de capul lor? Nu!… sau da. Ramane de vazut. Pentru aceia dintre voi care doriti sa revedeti prestatia gemenelor Modorcea, priviti:

Acum, sa incercam sa atingem un subiect sensibil – tiganii. Dauneaza ei grav imaginii Romaniei in afara? Ramane de vazut. Exemple negative avem; poate cel mai cunoscut este „italianul” Mailat. Cei de la Parazitii, formatie pe care o apreciez foarte mult pana la un punct, ar raspunde „Da, bineinteles” la intrebarea precedenta. Ei sustin ca „nu sunt ciori” si „n-o sa gasiti un roman in rulote la Roma”. Or sti ei ceva dar… stiu bine? Ascultand cam toate piesele celor de la Parazitii am observat ca destul de des apare substantivul „cioara”. Pentru ei, pentru cei ce sunt deacord cu Cheloo si Ombladon, o sa prezint o „cioara”. Voi evita cuvantul asta si-l voi inlocui cu „tigan”. Se numeste Draghici Damian, este roman/tigan si locuieste la Los Angeles. Revenind la ideea de la inceputul articolului – este unul dintre acei romani de peste hotare care ne reprezinta. Iata cum:

Fiind un artist desavarsit, din punctul meu de vedere si nu numai, poate ridica in picioare audienta si asa:

Acum, hai sa generalizam:

Primul caz:

Indigo, doua fetiscane, romance, nu apartin nici unei etnii, „romance pure”. De aici ce rezulta? Romanii ne fac de ras promovand prostul gust, indolenta, nesimtirea, lipsa de talent, etc.

Al doilea caz:

Damian&Brothers, romani/tigani, ridica sali in picioare oriunde sustin concerte, promoveaza muzica de buna calitate, etc. De aici ce rezulta? Tiganii imbunatatesc imaginea romaniei.

La final, ce se poate spune? Simplu – ambele concluzii sunt cum nu se poate mai gresite. De ce? Pentru ca ar insemna sa generalizam – FUCKIN` WRONG!

Nu sunt eu cel ce-ti spune ce sa faci si cum sa gandesti. Nu te voi trimite la roma sa vezi daca sunt sau nu doar tigani acolo, nu-ti voi recomanda un periplu prin satele tiganesti sa ai ocazia sa-ti imbunatatesti parerea asupra tiganilor si, de asemenea, nu-ti recomand sa arunci cu scuipat in fetele de la Indigo sau in restul formatiilor de calibrul lor. In schimb, ce ar trebui sa faci e… treaba ta. 😉

Copii

Intai,… cateva poze:

Da-i copilului tau ce vrea, cand vrea, cum vrea! E bine asa?

Raspuns 1: Da! Asa, copilul tau te va iubi, te va respecta, te va ajuta la randul lui. Toata viata va sti ca tu, ca parinte, i-ai facut poftele atunci cand a avut el chef.

Raspuns 2: Nu! Copilul trebuie invatat sa isi inhibe poftele, sa fie ponderat in ceea ce priveste pretentiile sale. Asa va deveni un individ model pentru societate.

Ambele raspunsuri lasa la latitudinea copilului dezvoltarea unui comportament ulterior in raport cu parintii si nu numai. O concluzie simpla ar putea suna cam asa: „asta denota lipsa de interes si egoism din partea parintilor”. Corect? Probabil. Atunci ce trebuie facut ca sa nu se ajunga mai tarziu la asta?

Parerea autorului: Mai nimic! Pentru ca procesul de dezvoltare pe toate planurile este unul continuu, conflictele intre generatii au foarte mici sanse de aplanare. In aproape toate cazurile, parintii isi vor acuza plozii de comportament neconform cu societatea. Au ei dreptate? Da, 100%! De ce? Pentru ca atunci cand fac o acuza de genul asta nu au in vedere societatea „de azi” ci fac referire la „timpurile de-atunci”, cand erau ei de varsta celui pe care il acuza. Poti tu, ca tanar ce traieste in era mess-ului sa-i aduci un argument usor de perceput batranului ce inca traieste in era cozii la lapte? Nu prea! Imbucurator este faptul ca exista mici, dar foarte fragile, cai de mijloc. Care sunt ele? Nu vi le spun eu, trebuie sa le gasiti singuri. Eu sunt fericit ca am aflat ca exista dar… inca le caut!

Despre fast food

Zi de zi, ora de ora, minut de minut, undeva, in lume se face anti-reclama restaurantelor fast food si, in special, brandului McDonald`s. La intrebarea „de ce”? gasesc doua raspunsuri:

1) cel „politicaly corect” – pentru ca mancarea din astfel de restaurante este foarte nociva, nu are nimic in comun cu alimentatia sanatoasa si provoaca obezitate si, de ce nu, moartea.

2) cel real (din punctul meu de vedere) – pentru ca, in randul oamenilor, a luat amploare consumul alimentelor de tip fast-food. Luand in considerare faptul ca timpul acordat mesei este din ce in ce mai redus, majoritatea oamenilor cauta sa „grab a bite” si sa se intoarca repede la birou.

Acum, nu sunt eu cel ce da cu parul dar simt nevoia sa le spun celor ce (se) manifesta atat de inversunat impotriva acestor restaurante ca isi pierd timpul degeaba. In loc sa acuze McDonald`s-ul sau KFC-ul sau orice alt brand ar trebui sa-si consume energia gandindu-se la proiecte de educatie alimentara de care ar profita multi prosti care habar nu au cum sa manance. Nu stiu daca ma poate contrazice cineva daca spun ca nu consumul acestor alimente ne face sa semanam din ce in ce mai mult cu logo-ul Michelin ci excesul! In locul unui film prost de propaganda cum e „Supersize me” era mult mai indicat un un film din care orice prost sa inteleaga ca daca mananci dimineata, la pranz si seara  „mec” s-ar putea sa mori dar daca ocazional bagi un Big Mac sau altceva, de pofta, nu se intampla mai nimic. Bineinteles, admit ca ideal ar fi ca acest „ocazional” mentionat mai sus sa fie cat mai rar. Ca tot am vorbit mai devreme de logo-ul Michelin,… iata-l.